Marmura si granit – taiere, slefuire si aplicatii practice

Cel mai vechi material constructiv, piatra naturala ne decoreaza locuintele intr-o serie de moduri. Practica, durabila si ecologica, piatra naturala are si nenumarate valente estetice, care depind insa in mare masura de tehnicile de taiere si slefuire a rocilor.

Utilizatorii finali cunosc rareori detalii legate de taiere, cioplire sau slefurie a pietrelor naturale si trebuie sa acorde incredere specialistilor: arhitectului sau decoratorului, distribuitorului sau echipei de montaj cu care lucreaza direct. Pentru un prim pas in universul pietrelor naturale, astfel incat sa puteti intelege mai bine lucrarile pe care le solicitati, iata ce implica taierea, slefuirea si utilizarea marmurei si granitului, cele mai apreciate roci pentru frumusetea, respectiv duritatea si durabilitatea pe care o ofera locuintei dvs.

Cand alegem o roca anume, de o grosime, o culoare si un luciu anume, cu o montare specifica, rareori tinem cont ca acea piatra a trecut prin mainile a numerosi specialisti. Inca de la debitarea in cariere, utilaje sofisticate sunt folosite pentru extragerea si prelucrarea pietrelor care vor trimise apoi la depozite, pentru a fi transformate ulterior in placi decorative, blaturi, blocuri, lucrari ornamentale etc. Astfel, aplicatiile din mediul construit, de la spatii publice, pana la locuinte private, sunt nenumarate.

Marmura

Extragere si debitare: in extragerea marmurei nu sunt utilizati explozivi, ca in cazul altor cariere de piatra, deoarece marmura se poate sparge usor). Marmura este dificil de impartit inca din caiera in foi (lastre) de dimensiuni egale. De aceea, ea este extrasa prin taiere, sub forma de blocuri. Aceste blocuri mari de marmura sunt in prima instanta debitate in blocuri mai mici, cu ajutorul unor fierastraie speciale. Abia dupa ce ajung la intermediari, prelucratori sau intreprinzatori, blocurile de marmura sunt transformate in elementele pe care le intalnim noi in viata de zi cu zi: sculpturi decorative, blocuri mici, lastre intregi pentru lucrari constructive, blaturi, placi pentru placari etc.

Aplicatii decorative: piesele de marmura pe care le utilizam in locuinte difera substantial intre ele – pot avea culori diferite (de la alb la negru, trecand inclusiv prin rosu si verde), pot avea venaturi (albe sau deschise la culoare, groase sau subtiri), pot avea muchii drepte sau rotunjite, ori un mod unic de executie a taieturii (de exemplu perpendicular pe venatura sau in lungul acesteia). Astfel, se poate obtine o infinitate de modele, ceea ce face ca decorurile obtinute din marmura  sa nu fie niciodata la fel. Unicitatea tiparelor coloristice este ajutata si de modul de finisare al suprafetei.

Sfat: Unitatea culorilor la un set de placi este relativ uniforma daca produsele provin din aceeasi extractie. Variatiile de la o placa la alta sunt mici, dar exista. Pentru obtinerea unei suprafete cu aspect uniform coloristic este nevoie sa amestecati mai intai placile livrate in mai multe cutii. Nu va ingrijorati pentru diferentele mari. In cazul pietrei naturale, dinamica detaliilor este cea care da naturalete, unicitate si si atractivitate finisajelor.

Coloritul si modelele obtinute prin taierea marmurei

Taierea rocilor naturale este cea care ofera modelul coloristic care va ramane ulterior pe suprafata pieselor finisate. Asa cum am precizat mai sus, taierea se poate face perpendicular pe strat sau in paralel cu stratul. Cele mai cunoscute tehnici sunt:

  • crosscut – taierea pe venatura, de-a lungul „fibrei”, in urma acestei taieri ramanan dungi variabile
  • veincut – taierea perpendicular sau oblic pe venatura, care lasa la vedere „ochiuri” de venatura, sau altfel zis forme de cerc sau ovale asemanatoare cu inelele lemnului.

Granit

Extragere: cunoscut pentru duritatea sa aparte, incadrat imediat dupa diamant, granitul trebuie scos adesea din cariera cu ajutorul explozivilor, pozitionati in gauri de sonda. Bucatile de granit desprinse din masivi au in general forme neregulate. Se porneste apoi intai la trierea pieseleor extrase si abia apoi la debitarea lor. Resturile de granit merg la statii de concasare, pentru maruntire, ajungand direct in lucrari de constructii utilitare, inclusiv drumuri si poduri, sub forma de pietris. Pentru taierea blocurilor si lastrelor de granit folosite in amenajari se cere echipament special.

Aplicatii decorative: coloritul granitului este usor de recunoscut, gratie granulatiei sale. Desi are in compozitie cristale mai intunecate, care ii confera un model „bob de piperˮ, nuanta generala este unitara. Placile de granit confera un aspect finit care poate merge de la negru cu granulatii albe, gri si albastrui, pana la maron, bej, galbui, roscat si ocru cu granulatii mai inchise. Daca placile provin din aceeasi extractie, variatiile de culoare intre o placa si alta sunt minime, iar placarea generala este relativ uniforma. In blaturi sau lastre, placile pot fi montate astfel incat sa fie avantaje de lumina naturala. De altfel, indiferent de piatra folosita, lumina naturala sau artificiala are un cuvant important de spus in senzatia pe care o va lasa lucrarea. De aceea, este bine sa analizati mostrele de piatra in functie de spatiul in care vor fi folosite, atat in lumina zilei, cat si seara, cu sistemul de iluminare aprins. Alegeti mobilierul si coloritul celorlalte decoruri abia dupa ce aveti lucrarile de montaj terminate.

Tehnici de finisare pentru granit si marmura

  • Lustruire. Tehnica prin care se obtine o suprafata perfect lucioasa, fina, care reflecta lumina. Marmura beneficiaza din plin de aceasta procedura, ea fiind oricum o roca transparenta, cu irizatii luminoase, in care razele patrund de regula in profunzime.
  • Slefuire. Prin slefuire se obtine o suprafata semi-lucioasa, dar nu la fel de lucioasa ca la lustruire. In tehnica slefuirii, este inceput procesul de lustruire, insa oprit in momentul in care suprafata este neteda, dar mata. Lipsa luciului previne reflexiile nedorite. De asemenea, este de dorit in cazul pardoselilor si treptelor, care pot deveni alunecoase de la umiditate sau lichide varsate pe ele.
  • Buciardare. Buciarda este un ciocan cu colturi precum cel de batut carnea, cu ajutorul caruia se imprima pe suprafata pietrei, prin lovire, adancituri. Suprafata rezultata este rugoasa, cu adancituri mai mici sau mari, in functie de ciocanul folosit. Se obtine asa-numitul aspect de bob de orez. Tehnicile moderne de buciardare, cu utilaje electrice, permit astazi obtinerea unor suprafetele mult mai uniforme si intr-o varietate mai mare de modele. Avantajul rocilor buciardate este ca ofera o suprafata antiderapanta.
  • Sablare. Un jet de aer comprimat propulseaza nisip sau alt material abraziv pe suprafata pietrei. Se obtine o rugozitate care poate avea diverse granulatii. Prin sablare se pot realiza diverse modele imprimate in piatra sau modele cu forme alternative (zone lucioase alterneaza cu zone mate). Si acest procedeu are proprietati antiderapante.
  • Fiamare. Suprafata pieterei este tratata cu un jet foarte puternic de apa sau cu flacara, apoi este supusa unei raciri bruste. Din material se desprind cristale, iar suprafata ramane rugoasa. Prin acest procedeu se obtin suprafete antiderapante iar, in plus, culoarea placilor de piatra devine mai intensa, deoarece sunt scoase la lumina cristalele din stratul inferior. Este o tehnica folosita mult in cazul granitului.

Comments are closed.