Simbol, arhitectura si multiculturalism
Alegerea materialelor pentru un monument public care cu siguranta va starni opinii diverse este una dintre cele mai dificile alegeri, in special pentru administratiile care decid aceasta investitie. Orice mica greseala, orice probleme de montare sau distrugere a materialelor poate crea o furtuna de comentarii in randul publicului larg. Un monument prost facut poate afecta imaginea mai mult decat bugetele, ceea ce este important atat pentru administratiile care decid astfel de investitii, cat si pentru noi, cei care suntem responsabili de lucrarea in sine si care vom fi identificati prin ceea ce am realizat.
Un monument este total expus privirii publicului larg, persoanelor din toate categoriile profesionale, opiniilor presei si ale specialistilor in egala masura. Mai este expus si intemperiilor, dar si traficului intens, distrugerilor intentionate au accidentale. De aceea, materialele alese pentru monumente sunt esentiale: spatiile publice sunt cele mai pretentioase lucrari, atat din punct de vedere al esteticiim cat si al durabilitaii. Nu se poate face rabat de la niciuna. Iar in arta monumentala nimic nu s-a dovedit mai frumos si mai durabil decat piatra naturala, in speta marmura si granitul.
De asemenea, trebuie luat in calcul faptul ca simbolistica monumentului are un rol cheie in alegerea materialelor potrivite. Conteaza valorile culturale ale spatiului etnic, conteaza vecinatatea cu alte cladiri si adaptarea la arhitectura acestora, apoi simbolurile si nu in ultimul rand conditiile geografice, meteorologice, traficul etc.
In acest caz, pozitionarea Monumentului Francofoniei chiar langa Palatul Parlamentului este probabil cea mai provocatoare locatie din punct de vedere arhitectural cu care Algabeth a avut de-a face in materie de monumente publice. Pentru un monument atat de mic comparativ cu masivitatea constructiei gigant al carei renume a facut inconjurul lumii, singura alegere posibila era sobrietatea si simplitatea. Proiectantii acestui monument s-au gandit atat la forma, cat si la expunerea vizuala.
Intr-un spatiu prea putin protejat de vant, cu trafic auto intens, solutia a fost alegera unei combinatii intre granit alb (gri fiamat) Leopard White pentru pavaj si un monument subtire, cambrat, placat cu marmura crem Vratza.
Cultural si simbolistic, a trebuit luat in calcul si faptul ca monumentul reprezinta o punte peste doua tari: din fericire, arhitectura interbelica din centrul capitalei romanesti este similara cu cea francofona. Cele doua placi comemorative de marmura Emperador Light (3 cm grosime) pozitionate de-o parte si de alta a arcului au fost gravate bilingv, avand la mijloc o insertie cu stema Bucurestiului, din material similare cu cel al spoturilor luminoase intergate in pavaj. Dualitatea este de altfel exprimata si prin simetria elementelor decorative. Fara a fi total monotone, gratie aleii pietonale serpuite, cele doua parti ale monumentului ofera un echilibru perfect.
In contextul aniversarii a 20 de ani de la aderarea Romaniei la Organizatia Internationala a Francofoniei, administratia Capitalei a inaugurat Piata Francofoniei pe data de 15 aprilie. Aceasta se afla la intersectia Blvd. Libertatii cu Strada 13 Septembrie, langa Palatul Parlamentului. Cei 250 mp patrati placati cu granit si marmura au fost montati in patru zile.
