In conditiile in care astazi 50% din populatia lumii traieste in zone urbane, iar in 2050 cifra va ajunge la 80%, urbanismul modern si arhitectura au nevoie de o serie de transformari pentru a pune la dispozitia cetatanilor din orase un mediu public cu adevarat locuibil, durabil, protector cu mediul si in acelasi timp atragator. Iar piatra naturala este singurul material care se potriveste tuturor acestor necesitati.
Astazi, deja orasele sunt redate pietonilor, gratie in mod special lui Jan Gehl, cunoscutul teoretician danez al planificarii urbane. Locul cimentului si betonului este luat in cele mai multe capitale si orase civilizate de piatra naturala, de monumente moderne, de plante, ba chiar de sere, si de mobilier urban de calitate.
Rolul pietrei naturale in mediul urban devine evident atunci cand ne gandim nu doar la aspectul ecologic, natural, pe care il ofera aceasta, ci si la o arhitectura durabila. Este investitia in piatra naturala mai buna decat utilizarea de materiale uzuale, numite uneori peiorativ „consumabile” din pricina duratei mai scurte de viata a celor din urma? Betonul, cimentul, asfaltul (chiar daca sunt constituite pe baza de conglomerate in care intra si piatra), ba chiar insasi piatra compozita (creata de fapt din sparturi de piatra „lipite” intre ele) sunt foarte accesibile ca pret. De aceea, devin genul de materiale pe care edilii urbani le prefera, desi acestea nu sunt chiar asa de avantajoase pentru buget, mediu si cetateni pe cat par.
Acum sa privim din cealalta perspectiva: poate ca materialele enumerate mai sus sunt ieftine si sunt usor de inlocuit, dar si ele au dezavantaje. In primul rand, necesita lucrari periodice de reparare sau inlocuire. Dincolo de eroziunea rapida si de poluare, frecventa lucrarilor de reabilitare sau amenajare a spatiilor publice da nastere la trafic blocat perioade lungi, poluare fonica, pierderi de resurse, inclusiv de timp. Departe de a fi o cheltuiala majora, investitia in piatra naturala pentru lucrari publice, in special in granit si travertin, a caror duritate si rezistenta este recunoscuta, se dovedeste a fi un mare avantaj.
Simboluri ale orasului
Monumente, fantani, balustrade, scuaruri, piete… Unele – vechi de sute de ani, altele – recente. Agorele, locurile in care cetatenii orasului se aduna pentru a socializa si a-si expune ideile, redevin centre de interes urban. Piatra naturala este si in aceasta privinta pe primul loc. Oamenii vor sa se simta confortabil, dar si liber, intr-un spatiu public al civilizatiei si al naturii simultan. Piatra naturala a facut dintotdeauna aceasta legatura intre spatiul construit si cel natural, asadar nimic nu este mai potrivit pentru a amenaja locurile publice. Reabilitarea vechilor monumente implica reinterpretarea materialelor sau consolidari, in timp ce crearea altor monumente noi cere durabilitate. Valoarea istorica a cladirilor facute odinioara cu granit si marmura trebuie pastrata.
Functionalitate si durabilitate – pasaje, drumuri, trotuare
Traficul modern impune mai mult ca niciodata crearea de spatii pietonale in care oamenii sa se simta in siguranta. Functionalismul acestor spatii poate fi infrumusetat si consolidat de placari cu piatra naturala. Granitului sau travertinul au fost dintotdeauna potrivite cu traficul urban, pentru ca asigura nu doar durabilitate, ci un spatiu amenajat natural, care respira, dar care, in plus, aduce eleganta si modernism. Uzura trebuie luata si ea in calcul. Din nou piatra naturala se dovedeste cea mai durabila, o lucrare de calitate garantand sute (si chiar mii de ani, asa cum dovedesc lucrarile antichitatii) de rezistenta.
Arhitectura si planificarea urbana
De la calcar si ardezie, pana la marmura si granit, orice tip de piatra naturala se potriveste aproape oricarui fel de a construi. Piatra naturala reprezinta atat un material cu care se poate lucra, cat si un finisaj versatil. Modernismul, conservatorismul, clasicismul sau traditionalismul sunt prefect sustinute de materialele naturale… pentru simplul motiv ca piatra s-a regasit dintotdeauna de-a lungul istoriei in constructiile facute de om. Astazi, creativitatea arhitectilor este chiar sustinuta de piatra naturala, care ofera un material autentic, cu o multitudine de culori si piese, aproape imposibil de repetat.
Iar acum ganditi-va si la prima impresie pe care v-o faceti cand ajungeti intr-un oras, oricare, al lumii. Nu e data ea de cladirile lui, de spatiile publice si de felul in care a fost construit (sau reconstruit)? Nu par oamenii mai fericiti in orasele care acorda atentie cetatenilor mai mult decat masinilor? Artistice sau sobre, elegante sau pitoresti, fatadele caselor unui oras spun totul despre edilii si arhitectii lui.
Piatra naturala in arhitectura urbana mondiala
Trotuare de la sase pana la opt metri latime pavate cu piatra naturala, monumente de calitate, fie din piatra, fie din alte materiale ecologice sau protectoare cu mediul, definesc spatiul din capitala australiana Melbourne. Tot Gehl, arhitectul danez care a schimbat mentalitati si pe care l-am amintit mai sus, a fost cel care a inspirat aceasta strategie urbana. In intreaga lume, din Copenhaga pana in Melbourne, din Japonia pana in Statele Unite, aceasta unitate de stil, sau mai bine zis filosofie prinde radacini.
Planificarea urbana implica astazi o altfel de gandire a spatiilor publice. Orasul redat pietonilor, un concept de succes intre locuitorii citadini, este atent la nevoile oamenilor, nu ale masinilor. Si astfel, industrialul face loc din nou naturalului. Faptul ca piatra naturala, in special granitul, travertinul si calcarele se afla pe primul loc in conceptul de spatiu public modern nu este intamplator. O serie de constructii vechi sau moderne, mici sau mari, care dau atmosfera unui oras, depind de calitatile estetice ale pietrei naturale.
